„Viaţa de fotbalist e scurtă”. De câte ori n-au folosit jucătorii această „placă”? De prea multe ori. Problema este că mulţi dintre ei fac foarte multe compromisuri şi greşeli pentru a juca fotbal la un anumit nivel, încât ignoră alte aspecte importante ale vieţii. Cum ar fi educaţia şi studiile. Ceea ce regretă imediat cum agaţă ghetele în cui.
Majoritatea jucătorilor care evoluează în România, indiferent de ligă, realizează la final de carieră că nu pot îmbrăţişa nicio altă meserie „bănoasă”, din cauza educaţiei precare. Iar perspectiva devine şi mai „neagră” când îşi dau seama că vor suferi mult şi la vârsta pensionării. De ce? Din cauza formei contractuale sub care au activat la cluburi.
Contracte de activitate sportivă, în loc de contracte de muncă
Jucătorii au încheiat cu cluburile contracte de activitate sportivă, pentru ca societăţile să achite taxe mai mici către stat, dar asta afectează pensiile fotbaliştilor. Practic, lună de lună, ei contribuie la stat la valoarea unui salariu mimim pe economie, deşi salariul net este, de la caz la caz, de mii de euro.
În scenariul în care fotbaliştii ar semna contracte clasice de muncă, atunci contribuţia la pensie ar fi mult mai avantajoasă, dar taxele pe care le-ar suporta cluburile ar fi de 76 la sută! Ceea ce evită toată lumea. Sub actuala formă de organizare a înţelegerilor, angajatorul suportă taxe de doar 11 la sută.
Emilian Hulubei, şeful AFAN, spune că nu există, practic, nicio şansă ca respectivele contracte de activitate sportivă să se transforme în contracte de muncă.
„Cluburile nu vor să facă trecerea la contracte clasice de muncă, pentru că, într-un astfel de caz, le-ar transmite jucătorilor că sunt obligate să le ia bani din net. Atunci, nici jucătorii nu sunt de acord. Ei zic: „Lasă, că e bine să încasez net cât mai mult, să-mi dea aceeaşi valoare”. Taxele la un contract de muncă sunt foarte mari.
Jucătorii au opţiunea să-şi facă pensie privată, dacă vor să contribuie mai mult. Până la urmă, şi ăsta e un contract de muncă, dar mascat, e derogat de la Codul Fiscal”, a spus Hulubei pentru Sportpesurse.ro.
„Cea mai mare problemă a fotbaliştilor este educaţia. Ei trebuie să-şi finalizeze studiile, să fie pregătiţi să facă pasul către o nouă meserie, după ce încheie activitatea sportivă. Cel mai bine este să ai educaţie”, mai zis şeful AFAN.
Ganea vrea contracte de muncă
Fostul internaţional Ionel Ganea nu înţelege de ce jucătorii din România nu încheie cu cluburile contracte clasice de muncă. „Ganezul” cere schimbarea legii.
„De ce fotbaliştii nu au contracte de muncă, aşa cum se întâmplă la alte companii din societate? La fotbal vin bani, sunt bani din televiziuni.
Nu e posibil ca în 2024 sportivii să nu primească nişte contracte de muncă. Degeaba ai 10.000 de euro salariu, dacă la pensie nu prea contează! Pe vremuri, se făceau contracte. Fotbalistul era respectat, acum e bătaie de joc!”, a spus Ionel Ganea pentru Sportpesurse.ro.
