Rocky Marciano, singurul pugilist care nu a pierdut niciun meci? Povestea de film a italianului care a ajuns campion mondial după ce s-a antrenat la un sac de rumeguș

Rocky Marciano!Un sportiv pe care iubitorii boxului îl divinizează. Povestea lui pare desprinsă dintr-un film de la Hollywood, iar numele lui este chiar sursă de inspirație pentru personajul interpretat de Sylvester Stallone în celebra serie „Rocky”. A fost campion mondial și în dreptul lui nu apare nicio înfrângere. Cei mai înfocați fani ai acestui sport știu însă că în cartea de istorie mai apar și erori și că invincibilitatea lui din ring nu este în totalitate adevărată. Este însă vorba doar de partide de amatori.

Rocky Marciano, puștiul care visa să ajungă jucător de baseball

Rocky Marciano a intrat în cartea din istorie drept singurul pugilist care nu a pierdut niciodată, doar că aventura lui în ring a fost de fapt un refugiu, unde a ajuns din cauza bătăilor din cartierul copilăriei, dar și după ce a fost refuzat de antrenorii de la baseball. Rocco Francis Marchegiano- numele lui adevărat- s-a născut în anul 1923, iar amicii din copilărie au dezvăluit că visul lui era să muncească într-o fabrică de încălțăminte. A ajuns la această concluzie inspirat de tatăl lui, chiar dacă seniorul lucra din greu mai bine de jumătate din zi și se întorcea acasă stors de puteri și cu parale puține, că era plătit prost.

În acest timp, micul Rocco pierdea mult vremea pe străzi pentru că părinții lucrau foarte mult și nu aveau timp de el. Iar pe stradă nu a avut deloc viață ușoară. La joacă, în mahala, se întâlnea cu copii de evrei, polonezi, irlandezi, plus hispanici sau plozii unor emigranți din Africa, iar de multe ori se întorcea acasă bine bătut în urma unor conflicte. Unchiul lui s-a săturat să-l tot vadă stâlcit în bătaie și i-a făcut cadou un sac de box, din rumeguș, un material care era tare ieftin. Aici a început să se antreneze, iar antrenamentele lui au devenit mai lungi și mai numeroase, după ce a fost trimis acasă de la terenul de baseball. Motivul? Brațul lui nu era „suficient de puternic”. Tocmai el cel care avea să devină cunoscut pentru loviturile sale rapide, puternice ca un tampon de locomotivă. Așa a început aventura celui care avea să devină boxerul cu cel mai bun procentaj de knockout-uri raportat la numărul de meciuri.

Când Rocco Marchegiano devine Rocky Marciano

Rocky Marciano nu și-a stors prea mult creierii cu cartea, așa că după ce a terminat liceul a lucrat ca săpător de șanțuri, grădinar și chiar și-a împlinit visul după ce s-a angajat la fabrica de încălțăminte din Brockton. Doar că banii nu îi ajungeau, așa că un prieten i-a sugerat să intre în ring de câteva ori. Și s-a descurcat destul de bine, iar după ce s-a întors din armată a avut norocul să intre pe mâna celebrului Charley Goldman, un antrenor care și-a dat seama rapid că „armăsarul italian” are talent cu carul. Prima luptă din cariera profesionistă a disputat-o pe 12 iulie 1948, împotriva lui Harry Bilizarian. A câștigat-o, dar crainicul partidei i-a stâlcit numele așa că a decis să-și spună Rocky Marciano.

Au urmat 16 meciuri pe care le-a câștigat înainte de gongul de final, iar jurnaliștii povesteau că Rocky era un pugilist foarte abil, deși nu era foarte înalt. Știa însă foarte bine să ajungă aproape de adversar, de unde declanșa atacuri rapide și năucitoare.

Primul nume mare pe care l-a învins a fost legendarul Joe Louis. Jurnaliștii vremii au dezvăluit că rivalul lui Rocky a fost nevoit să urce în ring deși avea multe probleme de sănătate, pentru că avea de returnat datorii foarte mari. În runda a 8-a, Rocky l-a pus în mare dificultate pe Joe și arbitrul a oprit lupta, iar după partidă mai mulți martori susțin că i-au văzut pe cei doi plângând la vestiare.

Campion mondial, după o partidă în care a fost la un pas de KO

În lupta decisivă pentru titlul mondial l-a înfruntat pe Jersey Joe Walcot. Avea 29 ani și sete de o sete uriașă de victorie, care s-a văzut în ring. În prima repriză a fost trimis la podea, dar apoi a atacat în valuri și și-a făcut rivalul KO în ultima repriză. Au urmat apoi multe meciuri tari, iar cel mai dur a fost cel cu Roland La Starza, care s-a ales cu o fractură de braț din cauza loviturilor foarte puternice. Un alt meci de referință este cel cu Ezzard Charles în care italianul a încasat o lovitură năucitoare, iar finalul l-a disputat cu un ochi închis. Arbitrii l-au declarat câștigător „la puncte”.

Rocky Marciano s-a retras după 49 de partide profesioniste în care a înregistrat doar victorii, 43 prin KO. A murit la vârsta de 46 de ani, într-un accident de avion. Aeronava care îl ducea la petrecerea nepotului unui cunoscut mafiot s-a prăbușit și nu a existat niciun supraviețuitor. În presă au apărut zvonuri că ar putea fi vorba de un atentat, pentru că în avion se aflau multe persoane influente care aveau probleme cu legea.

Cele două meciuri în care Rocky Marciano a fost învins

Rocky Marciano este neînvins la profesioniști, dar a pierdut „la amatori”. Și nu o dată, ci chiar de două ori. De fiecare dată a boxat dub numele de Rocky Mack, așa că cei care s-au ocupat de cărțile de istorie au fost induși în eroare sau poate chiar nu au vrut să ia în considerare aceste partide. În anul 1946, într-o perioadă în care primise concediu din armată, s-a înscris într-un club de box. Fuma, nu se antrena și avea multe kilograme în plus, dar a acceptat să lupte cu un adversar experimentat. Și când a simțit că pierde lupta și-a lovit rivalul cu genunchiul în stomac și a fost descalificat.

După câteva luni de antrenament intens s-a înscris la Turneul Campionatului Amateur Athletic Union și a obținut mai multe succese, iar unii adversari au refuzat să mai intre cu el în ring, când au văzut cât de tare lovește. Doar că Rocky Marciano și-a fracturat și un deget într-o luptă, iar adversarul din finală a reușit să-l învingă. Puțini știu că după această luptă a fost internat șase săptămâni.

Distribuie

Urmărește-ne pe

Ultima oră
Cele mai citite

Articole Similare