Ce iubită tânără are CTP, exigentul gazetar pasionat de tenis. Fostul redactor șef al cotidianului Adevărul și-a găsit liniștea în brațele unei femei superbe

Despre cariera lui CTP este extrem de ușor să găsești informații pe tot internetul, dar despre viața lui sunt extrem de puține detalii. La cei 68 de ani ai săi, a știut să-și țină viața departe de ochii curioșilor. Ce a avut de spus către public, a transmis prin scrierile sale și pe rețelele de socializare. Nu a avut amatlâcuri, scandaluri cu femei sau drame publice specifice presei mondene, chiar dacă a avut o viață destul de tumultuoasă.

Fostul redactor șef al cotidianului Adevărul a avut patru divorțuri, dar nu putem spune cine au fost cele 4 doamne. Cert este că are și doi copii, deveniți deja bărbați în toată firea, pe Tudor D. Popescu și Cristian Matei Popescu. Despre cel mare se știe că avea o firmă de producție audio-video. Mezinul, pe de altă parte, nu a avut niciodată parte de o descriere, fiind doar „cel care nu a luat BAC-ul din prima”, de parcă întreaga sa existență ar fi un examen ratat. 

Se spune că CTP nu ar fi rămas singur și că de aproape un deceniu ar avea o relație cu o femeie mai tânără cu aproape 20 de ani. Informația nu a fost nici confirmată, nici infirmată de personajul principal al poveștii nici măcar în zilele noastre. Sunt șanse ca nici măcar să nu mai fie împreună. Au fost văzuți o singură dată, acum ani buni, în public.

Cărțile pe care le-a scris CTP, despre care nu mai vorbește nimeni

Departe de imaginea de „comentaci” din spațiul public, CTP are o carieră în jurnalism de peste 4 decenii, chiar dacă presa l-a făcut să nu-și mai dorească să fie numit jurnalist. S-a enervat că ai lui colegi de breaslă caută doar picanteriile din viața sa. Despre presupusa lui iubită sunt o mulțime de materiale, toate spun, în mare, același lucru, dar iată și titlurile cărților sale, despre care nu mai vorbește nimeni:

  • Planetarium (Albatros, 1987, Premiul Congresului European de SF, Montpellier);
  • Imperiul oglinzilor strâmbe (Societatea „Adevărul”, 1993, antologie SF); 
  • Copiii fiarei (editia I, DU Style, 1997; editia a II-a, Polirom, 1998; editia a III-a, Polirom, 2013);
  •  Vremea Manzului Sec (editia I, Cartea Romaneasca, 1991; editia a II-a, Polirom, 1998; editia a III-a, Polirom, 2019); 
  • Timp mort (Polirom, 1998); 
  • Omohom. Ficțiuni speculative (Polirom, 2000); 
  • România abțibild (Polirom, 2000); 
  • Un cadavru umplut cu ziare (Polirom, 2001); 
  • Nobelul românesc (Polirom, 2002);
  •  Sportul mintii (Humanitas, 2004); 
  • Libertatea urii (Polirom, 2004);
  •  Trigrama Shakespeare. Ficțiuni speculative (Corint, 2005); 
  • Luxul morții (Polirom, 2007); 
  • Cuvinte rare (Polirom, 2009);
  •  Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune (1912-1989) (Polirom, 2011); 
  • Filmar (Polirom, 2013); 
  • Viata si Opera (Polirom, 2016).

Distribuie

Urmărește-ne pe

Ultima oră
Cele mai citite

Articole similare