Tema finanțării cluburilor de fotbal cu bani publici continuă să provoace tensiuni în SuperLiga, iar de această dată Rapid, prin vocea directorului executiv Marian Mihail, a intervenit în sprijinul lui Gică Popescu.
Președintele Farului a deschis recent discuția despre discrepanțele dintre cluburile finanțate din fonduri publice și cele care funcționează pe baza investițiilor private, criticând sistemul actual.
Marian Mihail: „Cum poate fotbalul profesionist să fie compatibil cu activitatea non-profit?”
Marian Mihail, directorul executiv al Rapidului, a ridicat problema modului în care unele echipe din Liga 1, care sunt organizate sub forma unor ONG-uri, beneficiază de finanțare publică fără a avea aceleași constrângeri ca societățile pe acțiuni.
Acesta a evidențiat faptul că Legea Sportului, adoptată în anul 2000, este depășită și nu mai reflectă realitățile economice și concurențiale din 2025.
Marian Mihail a dat exemplul clubului „U” Cluj, care, potrivit acestuia, ar fi primit 11 milioane de lei din bani publici în 2023. De asemenea, el a adus în discuție cazuri precum Sepsi, finanțată cu bani din Ungaria, și Voluntari, susținută de Primăria Ilfov.
”Am văzut afirmațiile domnului Gică Popescu. Am citit, de fapt. Cele legate de finanțările echipelor. Inclusiv reacțiile de la ”U” Cluj și pot înțelege că fiecare își apără zona, ceea ce mi se pare normal să fie așa, dar trebuie să ne raportăm la aceeași realitate până la urmă.
Până să ajungem la discrepanța sesizată de dumnealui, bani privați versus bani publici, mie mi-e greu să înțeleg altceva: cum mai poate, în 2025, să fie compatibil fotbalul profesionist cu activitatea non-profit? Aproape jumătate din cluburile din Liga 1 sunt ONG-uri, sunt entități non-profit. Deci nici nu putem vorbi de patroni, de rentabilitate…
Noi, Farul, Craiova, cei care suntem societăți pe acțiuni, lucrăm pentru profit, iar ceilalți pentru ce? Pentru binele comunității? Deci și dacă ar fi finanțate exclusiv din donații și sponsorizări din bani privați, tot rămâne anomalia non-profitului, este lipsit de sens să investești într-un ONG.
Bun, am ajuns aici pentru că Legea Sportului după care ne ghidăm chiar este una învechită, anul 2000, chiar dinaintea aderării la UE. Dacă e adoptată în 2000, probabil reflectă realitatea societății din anii 90. Or, atunci eram străini de noțiuni precum beneficiari reali, concurență, ajutor de stat și așa mai departe.
Dar suntem în 2025, unde e sistemul concurențial? Sunt milioane de lei bani publici în concurență cu bani privați. Domnul Popescu chiar a fost finuț când a spus 4 milioane de lei la Cluj, pentru că aceea a fost suma din 2022. În 2023 au fost 11 milioane de lei de la autoritățile locale, informațiile sunt publice.
Dacă îmi aduc aminte corect, la Timișoara primarul Robu a oprit finanțarea la acel ultim ACS Poli după ce a întrebat Consiliul Concurenței dacă este în regulă cum se dau banii la echipă. I s-a răspuns că din punct de vedere concurențial nu este normal și a decis să spună STOP.
De ce strică concurența banul public? Din foarte multe motive. În primul rând, că nu se acordă într-un mod echitabil, transparent. Asta reclamă cei de la Farul. Mai departe, nu există control și supraveghere în cum se cheltuie și ajungi invariabil la o risipă.
S-au pus niște limite pe natura cheltuielilor, nu poți plăti de exemplu salarii din bani publici decât într-o anumită cotă, dar supravegherea e aproape inexistentă. Niciodată banul public nu va fi la fel de urmărit ca banul privat, adus de investitor de acasă, din banii munciți”, a precizat oficialul Rapidului.
