Fostul internațional Florin Cernat, 14 selecții și două goluri la naționala mare, a fost diagnosticat cu cancer cu doar câteva zile înaintea unui meci oficial.
Se întâmpla în 2017, pe vremea când fostul mijlocaș ofensiv evolua pentru FC Voluntari, club la care ocupă în prezent rolul de director sportiv.
Fostul internațional român Florin Cernat a fost diagnosticat cu cancer în 2017
Din fericire, fostul fotbalist de la Oțelul Galați, Dinamo, Dinamo Kiev, Hajduk Split sau Viitorul Constanța, acum în vârstă de 44 de ani, a reușit să treacă în cele din urmă cu bine peste această cumpănă din viața sa, iar acum a povestit pe larg cum a decurs totul.
„Era în 2017. În următorul an m-am lăsat că am fost nevoit…Bine, aveam și 38 de ani. Am avut o aluniță pe gambă, la spate. N-am avut durere, dacă aveam durere poate vedeam și stăteau altfel lucrurile.
La început era ok. După câteva săptămâni…începuse să facă ceva moale, se forma ca o cremă deasupra. Și m-am dus la doctor, mi-a zis să mă duc să fac un control. Am zis: ”Eeeehhh, lasă, mă!”. Era și o perioadă în care jucam duminică-miercuri, intermediare. Jucasem semifinala cupei la Craiova, aveam returul. Și a doua zi când m-am uitat pe șosetă am văzut o pată de sânge. Atunci m-am panicat.
Să vezi cum e viața. Înainte, stăteam pe la rond la Piața Alba Iulia. Și în drum spre casă, exact înainte rond, pe dreapta, e o clinică Sanador. Acolo e o zonă foarte aglomerată, acolo n-ai loc de parcare nici dacă…Am oprit la trecerea de pietoni și am văzut un loc de parcare, era imediat…Am văzut Sanador și am zis: ‘Ia că intru acum și să văd…știi…la dermatolog!’. Am parcat, am intrat.
Cum a aflat de această problemă la momentul respectiv
Intru, era o fată la recepție. Zic: ‘Vreau și eu o programare la dermatologie’. S-a uitat. A zis: ‘Prima o am după 10 zile’. În timpul ăla, doctorița, dermatoloaga, venea spre recepție să-i spună fetei că pacientul care trebuie să vină n-a mai venit că nu știu ce s-a întâmplat. Și îi spune: ‘Domnul e cu aceeași…’. Și zice: ‘Atunci lasă că-l iau pe domnul’. M-am dus că altfel nu știu dacă mă mai duceam. 10 zile…o lăsam așa.
Am intrat. Când m-a văzut doctorița a zis că nu se poate, ‘Cum de ai stat până acum?’. Că nu e bine, că nu știu ce. ‘Du-te repede la Spitalul Militar. Te trimit eu la un doctor foarte bun!’. Și atunci m-a băgat în panică.
Îți dai seama că a doua zi m-am dus acolo. L-am sunat pe nașu’, că știu că mai are conexiuni. L-am sunat pe doctorul Trifu, dermatolog de acolo, un doctor foarte bun. Chiar cu mine a fost excelent. M-am dus la dânsul, atunci a venit și nașu’. Era și soția, Dana. Eu, în mintea mea, nu realizam exact.
Și când m-a văzut și doctorul Trifu, țin minte, era într-o joi sau vineri. Spre final de săptămână. Și mi-a zis: ‘Vino luni să te operez, să scot tot de acolo’. Eu sâmbătă aveam meci, nu știu cu cine jucam. Eu zic: ‘Eeee, joc sâmbătă’.
Totul s-a petrecut chiar înaintea unui meci oficial disputat de FC Voluntari, echipa sa de la acel moment
Doctorul m-a auzit, a tăcut din gură, nașu’ la fel. După ce am plecat, doctorul îl sună pe nașu’ și îi spune: ‘Domnule, Florin e nebun la cap? El se mai gândește să joace?!’. Eu nu știam. Nu aveam de unde să știu.
A încercat după aia nașu’: ‘Bă, lasă meciul. Gândește-te un pic la asta! Poate să fie periculos’. I-am zis: ‘hai, mă, nașule, lasă-mă, ce poate să fie periculos?’. Mă tratez, asta e. Luni m-am dus, mi-a făcut operația aia, mi-a curățat tot ca lumea. Și mai adânc să fie…
Și după aia am așteptat rezultatul. Îți dai seama că eram, stăteam ca pe ghimpi. La biopsie, când am văzut ce diagnostic era…
Ce să simți?! Nu mai eram om…mă gândeam, dar aveam așa încredere. Nu intrasem în panica aia așa…știi…m-am dus, acum trebuie să văd unde merg să mă tratez.
Nu trebuia să fac chimioterapie. Trebuia să fac un PST, PST se face în ultimul stadiu. Să vadă unde e exact tumoarea. Pe primul l-am făcut în București, la ganglionii inghinali se vedea că e ceva. Atunci am zis că mergem afară, undeva. Dana, în timpul ăsta, trimisese deja analizeze și în Turcia, și vorbise cu Mircea Sandu la Nisa, dânsul trecuse…
Luase legătura și cu o clinică pe la Miami. Și eu am zis: ‘Nu, lasă că mă duc la Viena’. Am ales eu de capul meu. M-am urcat în mașină cu un fin de-al meu, cu Marius Bocăneală. Fost arbitru. Hai, Marius cu mine! Am mers la Viena, ne-am dus la clinică. Acolo mi-a confirmat și mi-a zis că îmi dă un tratament. Am făcut un an și 8 luni.
Florin Cernat a trecut cu bine peste această problemă foarte delicată
Interferon am făcut. Sunt niște injecții… Se face cum e insulina. Nu a fost asta o problemă. Ok, fac tratamentul. Dar pe mine mă termină când mă duceam în fiecare lună, dimineața la 7, intram la oncologie.
Era un culoar lung și vedeam câtă lume bolnavă e. Veneau de prin toată țara. Multă, multă lume. Pe mine aia mă termină. Și stăteam, făceam analize. Veneam pe la 7 jumate și plecam pe la 12. Până îmi făceau toate analizele. Pe mine aia mă termină. Așa, tratamentul l-am dus ok.
Tratament am făcut după schița din Viena. Îmi dădea doză mai mică. Făceam injecții de trei ori pe săptămână, dar o doză mai mică. Să nu am reacțiile alea. Normal, trebuia să fac mai mult, doză mai mare, în fiecare zi. Dar doctorul de la Viena mi-a zis: ‘Nu, fă așa și vedem cum merge. Și dacă e nasol, schimbăm’. Și am făcut așa. Îmi luam tratamentul și îmi făceam singur.
Ori în umăr. Aici, când îmi făceam, două zile aveam stări de gripă. Făceam febră, eram moale, tremura carnea pe mine. După aia, doctorița mi-a zis să nu-mi fac în umăr. În mușchi. Să-mi fac în burtă. După aia, îmi făceam în burtă”, a spus Florin Cernat, potrivit iamsport.ro.
