Tony Kanalos, în vârstă de 26 de ani, originar din Satu Mare, de etnie rromă și cu dublă cetățenie, română și maghiară, a jucat la un moment dat în cariera sa la naționalele U17 și U18 ale României, acolo unde a fost coechipier inclusiv cu Ianis Hagi, Florinel Coman, Andrei Rațiu, Virgil Ghiță, Adrian Petre, Denis Ciobotariu sau Alex Pașcanu.
Tony Kanalos, fost coechipier la naționalele U17 și U18 cu Ianis Hagi, printre alții, se confruntă cu o situație medicală extrem de delicată
De aproximativ un an însă a aflat că suferă de o boală incurabilă, scleroză laterală amiotrofică, iar previziunile privitoare la speranțele sale de viață sunt în acest moment sumbre, după cum chiar el a dezvăluit.
Fostul mijlocaș provine dintr-o familie foarte săracă și a povestit că în copilărie și adolescență s-a confruntat cu mari probleme inclusiv în ceea ce privește asigurarea hranei zilnice.
„Anul trecut, de Crăciun, am făcut bradul pe 23 decembrie. M-am urcat pe un scaun să pun steaua în vârf, mi-am pierdut brusc echilibrul și am căzut cu capul direct de masă. Soția mi-a zis că e ceva în neregulă, dar n-am luat în serios întâmplarea.
Nu o dată s-a întâmplat să sufăr de foame. Erau zile în care nu mă duceam la școală de rușine. Tata îmi dădea trei lei. Doi lei îi plăteam pe biletul de autobuz dus-întors și îmi mai rămânea un singur leu să-mi cumpăr ceva. Preferam de multe ori să nu merg la clasă și veneam la terenul de fotbal, să alerg, să mă antrenez de la 8 dimineața până la prânz”, a spus Tony Kanalos, potrivit gsp.ro.
Cum a început tot acest coșmar pentru fostul fotbalist
Ulterior, el a povestit cum a început acest infern pe care îl trăiește zi de zi de o perioadă destul de bună de timp:
„Lucrurile au decurs bine un timp la naționale. Dar, la un moment dat, clubul n-a vrut să-mi dea drumul la vreo două convocări, invocând că e nevoie de mine la Satu Mare. N-a mai venit apoi niciun apel de la lot. Iar Dacian Nastai, antrenorul, mă certa uneori de ce mă duc la școală și mai lipseam de la antrenament. Nici nu mai știam cum e bine: să merg sau să nu merg la școală?.
La un meci, am picat la un contact, am amețit și nu mai reușeam să nimeresc mingea. La fel, la antrenamente îmi dispăruse forța de a lovi balonul.
Csik a sesizat ceva nefiresc și m-a rugat să trimit câteva lansări în adâncime. Nu reușeam. Mingea nici nu se ridica de pe sol, abia se ducea 30 metri la nivelul ierbii. Eu tot n-am dat mare importanță, dar tata a aflat și am pornit împreună pe un circuit de teste medicale ca să vedem dacă e vreo problemă reală”.
Totul s-a petrecut în mai puțin de un an
Tony a fost supus apoi mai multor investigații medicale, dar cruntul diagnostic a venit destul de târziu:
„Am mers la vreo patru controale, am și fost internat de două ori, am făcut o grămadă de analize și, de fiecare dată, răspunsul a fost că nu rezultă nimic negativ. Eu însă mă simțeam tot mai slăbit, mai lent, cu dureri pregnante de spate, picioare amorțite, mers greoi și degetul arătător de la mâna stângă brusc paralizat!
Am ajuns în ianuarie 2024 la un neurolog, i-am explicat pe larg situația și, la un moment dat, când i-am arătat degetul cu probleme, și-a dat jos ochelarii nervos de pe nas. A realizat gravitatea problemei și m-a certat puțin de ce nu am început chiar cu asta. Am mai făcut un set de analize, nu mi-a pus însă niciun diagnostic ferm, doar bănuia că este o miopatie.
Aveam inclusiv necazul că, dacă mișcam degetele mai alert, se bloca mâna câteva zeci de secunde, după care își revenea când mușchii se relaxau.
M-a văzut ulterior un alt neurolog, Alin Brădeanu, la Spitalul din Satu Mare. El a identificat prima dată boala mea, scleroza laterală amiotrofică. N-a vrut să mă dezamăgească direct, iar vestea i-a dat-o tatălui meu șefa de secție”.
Problema lui Tony Kanalos se agravează extrem de rapid și totul se îndreaptă spre un deznodământ tragic: „Previziunile sunt că voi mai putea sta în picioare doi-cinci ani, după care ajung la pat, spre moarte”
Iar situația, din păcate, se complică din ce în ce mai mult pe zi ce trece: „Situația se agravează de la o zi la alta, iar pentru a mai încetini boala iau deocamdată un medicament numit Rilutek. Previziunile sunt că voi mai putea sta în picioare doi-cinci ani, după care ajung la pat, spre moarte.
Față de începutul anului, mersul e tot mai dificil, mi-e greu să mă îmbrac sau să mănânc singur. La duș mă ajută deseori soția. Deocamdată, boala nu m-a atacat la vorbire.
Am pățit însă un episod care se putea termina foarte rău. În urmă cu circa o lună și jumătate, singur fiind în casă, am căzut, mi-am spart capul. Bine că n-am pățit vreun AVC! Noroc că e un spital aproape și am putut să ajung acolo destul de repede!”.
Cea mai mare amărăciune a fostului fotbalist este generată de suferința provocată de această situație inclusiv fiului său de numai cinci ani.
„Mental, stau bine, dar mi se rupe efectiv inima dacă cel mic îmi (n.r. fiul său în vârstă de 5 ani) cere sprijinul la ceva și eu nu pot face nimic! Și am un sentiment de mare durere când văd cum alți părinți se joacă cu copiii lor, iar eu n-am cum, fiindcă nu mă mai lasă corpul.
Capăt însă o energie suplimentară în momentele în care mă ia uneori de mână și mă ajută să cobor scările sau să mă deplasez. Se roagă și el pentru mine, drăguțul!
Ambii părinți sunt pensionari și încearcă să ne mai ajute cu ce pot. Le e însă și lor foarte greu să se descurce”, a mai spus el, conform sursei citate anterior.
Sprijin pentru fostul internațional de juniori din partea foștilor săi coechipieri
Din nefericire, nu este singura problemă medicală gravă pe care o are Tony Kanalos. În urma analizelor efectuate de el în ultimele luni a reieșit inclusiv o intoxicație cu metale grele: „Avem un prieten stomatolog, care s-a oferit să ne ajute gratuit. Va trebui să-mi scoată toată dantura metalică și să facă o lucrare de înlocuire”.
O altă situație foarte delicată pentru familia lui Tony este în prezent cea financiară: „Am ieșit la pensie pe caz de boală, deși am ezitat mult, temându-mă că postura asta mi-ar putea declanșa o stare de depresie. Slavă Domnului, n-a fost cazul!
Primesc acum în jur de 700 de lei pe lună. Mama și soacra ne mai ajută cu o farfurie de mâncare. O cunoștință de la un restaurant ne sprijină zilnic, de luni până vineri, cu câte două meniuri. De asemenea, unul dintre frați ne e și el alături, cât poate”.
Tony Kanalos a fost ajutat în ultimele luni inclusiv de câțiva dintre foștii săi coechipieri, cărora el a ținut să le mulțumească în mod public cu această ocazie:
„Datorită lui Denis Ciobotariu am putut ajunge la Spitalul Elias din București pentru o serie de investigații importante. Și Andrei Rațiu m-a ajutat. Dar ei nu sunt singurii! Le mulțumesc, oricum, tuturor!
Și eu, și soția ne-am botezat în urmă cu doi ani, când am aderat la Biserica Credinței, o comunitate penticostală din Ungaria. Primim în fiecare săptămână un cuplu care ne citește și ne învață din Biblie”.
Ce urmează pentru Tony Kanalos, supranumit la un moment dat „noul Bănel”
De asemenea, și Horațiu Moldovan a pus la dispoziție un tricoul al său de la Atletico Madrid, iar acest obiect a fost scos la licitație recent, având un preț de pornire de 1.000 de euro.
Pentru a ține cât de cât sub control această problemă medicală foarte gravă, Tony Kanalos are nevoie să înceapă un tratament celule stem în Austria, care, în mod așteptat, este extrem de costisitor.
„O singură ședință costă 12.800 de euro. În primă fază, aș avea nevoie de două sesiuni similare, după care, în funcție de rezultate, vor urma alte recomandări din partea medicilor”, a explicat fostul internațional român de juniori.
