Dumitru Dragomir explică de ce a murit Helmut Duckadam și face totodată dezvăluiri incredibile despre situația fostului mare portar.
Dumitru Dragomir explică de ce a murit Helmut Duckadam. Dezvăluiri incredibile: „Asta a fost ultima mea discuție cu el!”
Fostul șef de la LPF e de părere că „Eroul de la Sevilla” a murit din cauza faptului că nu mai avea medicamente, iar situația financiară a lui Helmut Duckadam nu era deloc una bună.
„Cum a murit Duckadam? N-a avut medicamente. Mi-a spus mie la serbarea când am fost premiat și eu și el de familia aceea din Vâlcea, aici în București, o serbare foarte frumoasă pentru valorile României. Și a stat cu mine la masă, acum o lună. Și l-am întrebat ‘Bă, ce faci, cum ești?’
‘Bre nea Mitică nu îmi ajung banii de medicamente. Eu cu lacrimi în ochi, nu el. El demn. Nu se poate așa ceva! Mi-a căzut fața! Bă, toți ne ducem, dar valorile acestei țări?
Bă, de Duckadam a auzit toată omenirea. Și este din România! S-a vorbit și de România odată cu el. E în cartea recordurilor!
Să nu le dai tu membrilor care au câștigat Cupa Campionilor Europeni pensie viageră? Băi, ce stat e ăsta? Ce stat e ăsta? Bumbescu, Iovan? Cum să nu le dai?
Nu am crezut niciodată așa ceva. Doamne, dacă mai eram în Parlament că eu sunt singurul din istoria acestei țări din opoziție am făcut o lege organică. O făceam și p-asta. Nu există să mă refuze pe mine Comisia Juridică. Eu le dădeam pensie. Nu se poate așa ceva”, a spus Dumitru Dragomir, potrivit Fanatik.
Cu lacrimi în ochi, Ioan Andone a deschis un subiect emoționant la priveghiul lui Helmut Duckadam: „Din păcate, la noi niciodată nu se respectă lucrurile astea!”
„Am pierdut un om cu adevărat mare. Când vorbim despre el ca persoană, ca prieten, ca sportiv, este imposibil să nu spunem ce jucător extraordinar a fost. A fost, fără îndoială, un mare portar, poate singurul din istoria fotbalului care a apărat patru penalty-uri într-un singur meci și care a reușit să aducă Liga Campionilor în România.
Din păcate, viața nu ne iartă. Acum trei săptămâni, am fost la înmormântarea lui Nicșa, care avea doar 66 de ani. Aceste momente ne arată cât de important este să avem grijă de noi. Să ne facem controale, să ne îngrijim mai mult. Stresul acumulat de-a lungul anilor își lasă amprenta, iar acum simțim din plin efectele. De obicei, oamenii încep să aibă probleme de sănătate pe la 75-80 de ani.
El, însă, a avut probleme chiar din perioada în care era activ ca jucător. Ursu, așa cum îl numeam noi, s-a retras foarte devreme din fotbal. Din păcate, tot mai mulți mari fotbaliști ai României pleacă în tăcere, încet-încet.
Am foarte multe amintiri legate de el. Îmi aduc aminte de acel 1-1 de la Arad, când juca la UTA. Eu aveam doar 19-20 de ani, iar Nea Mircea Lucescu a ratat un penalty, pe care l-a apărat Helmut. A fost un meci remarcabil, iar mai târziu am avut norocul să fim colegi la națională. Eram prieteni buni, amândoi fiind ardeleni.
Din păcate, în România, valorile și oamenii care au realizat mari performanțe, care au făcut cunoscută țara noastră în lumea întreagă, nu au fost respectați așa cum merită. Poate că, în viitor, lucrurile se vor schimba. Eu, personal, nu mă aștept însă la recunoștință”, a declarat Ioan Andone.