Aboubacar Campaore este un jucător originar din Coasta de Fildeș care încă nu a împlinit 20 de ani, iar în prezent evoluează la Dunărea Giurgiu, în Liga 3 din România.
Însă, până la a ajunge în acest punct, el a avut foarte mult de pătimit imediat după ce a ajuns în țara noastră, din cauza faptului că a fost pur și simplu abandonat de impresarul care a intermediat venirea lui aici.
Aboubacar Campaore a fost pur și simplu abandonat de impresarul care a intermediat venirea lui din Coasta de Fildeș în România
Tânărul fotbalist african a povestit pe larg prin ce a trecut până în momentul în care a reușit să se facă remarcat cu ocazia unui trial, iar ulterior a semnat un contract cu formația din Giurgiu.
„Am venit în România pentru a susține câteva probe de joc. Am fost trimis din Coasta de Fildeș, de către antrenorul de acolo, dar când am ajuns aici tot ce a promis nu a fost respectat.
S-a renunțat la noi, am fost abandonați și a trebuit să mă descurc pe cont propriu.
Tânărul fotbalist african a fost nevoit să doarmă pe străzi la un moment dat, iar adesea nu avea ce să mănânce
Mai târziu am avut niște probleme. A trebuit să dorm pe străzi cel puțin două zile, într-un frig groaznic, nu aveam nici măcar ce să mănânc.
Apoi, am întâlnit pe cineva care m-a adus la probe. Azi nu știu unde este, unde locuiește, nici nu mi-a citit mesajele.
Mi-a spus că există un centru de azilanți la București. Eu eram în Brașov. Așa că am venit la București, la Capitală, și când ajuns acolo m-au primit direct la centru.
Am ajuns într-o vineri. În aceeași zi am aflat că urmează un trial la Federația Română de Fotbal. Un turneu amical mare, așa că am fost informat să merg la centru, pentru meci. Când am ajuns acolo, am văzut că era un turneu mare, ce se întindea pe durata unei zile.
Salvarea sa a fost reprezentată de un trial organizat de FRF
Prin harul lui Dumnezeu, am terminat drept cel mai bun jucător, golgheter și cel mai bun pasator al competiției.
Am jucat acolo, apoi am ajuns la Dunărea Giurgiu. Un club despre care nu știam nimic înainte. Am început cu ajutorul lui Ionuț Ciurilă, care m-a văzut la timp la centru și le-a spus despre un tânăr jucător pe care îl dorește în probe.
Așa am ajuns să dau probe din nou. Mă antrenam cu echipa U19. Antrenorul de acolo și-a făcut o părere foarte bună despre mine, Cosmin Dobrescu mi-a spus că m-a văzut la antrenamente și era uimit. M-a întrebat câți ani am. I-am spus că 17. Am jucat vreo 10 meciuri la U19, unde am avut 5-6 goluri și 4-5 pase decisive.
Antrenorul m-a invitat la o discuție, să vin la antrenamentele echipei mari. Nu aveam legitimație, așa că nu puteau juca în campionat. Am jucat doar în amicale. A fost o perioadă dificilă.
Destul de des nu aveam ce mânca, iar când am venit la prima echipă, aveam mulți colegi de cameră, dar au plecat. Unul dintre ei, Hadi, mi-a oferit două perechi de ghete. Cu ele jucam.
Dezvăluiri cutremurătoare făcute de ivorian. Ce a trăit după ce a ajuns în România: „De multe ori băieții au contribuit cu bani pentru a avea ce să mănânc”
Când i-am întâlnit pe băieți, de multe ori au contribuit cu bani pentru a avea ce se mănânc. Antrenorul nostru este o persoană care mi-a fost alături la greu, pe care îl consider ca un tată, mi-a oferit de multe ori mâncare. Președintele avea și el grijă de mine, pentru că vedea că sunt doar un copil.
E greu să te deplasezi, să joci fotbal când ai stomacul gol. Așa că în unele momente veneam nemâncat, însă îmi doream să joc fotbal. Pentru că iubesc fotbalul și îmi doresc să ajung un jucător mare. Fotbalul înseamnă toată viața mea. Îmi doresc foarte mult să fiu la cel mai înalt nivel. Acesta este visul meu.
Așa am început să mă acomodez, iar clubul a decis să mă ajute, dar nu puteam sta aici. Am fost obligat să mă întorc în țara mea. Nu am vrut, pentru că locuiam la centru de aproape 9-10 luni, iar într-o zi m-au dat afară cei de acolo.
Nu aveam unde să dorm, iar Ionuț Ciurilă m-a trimis la academia clubului, unde am locuit, am dormit, până într-o zi când am fost repatriat în Coasta de Fildeș.
Am fost repatriat în 2023. În mod normal, durează trei luni, dar au fost complicații. Așa cum se spune, tot ce face Dumnezeu este bine, totul se întâmplă la momentul potrivit. Când vremea nu a sosit încă, trebuie să aștepți.
Am stat două luni în Coasta de Fildeș. Directorul tehnic Daniel Ignat se ocupa de situație. După alte două luni, mai aveam nevoie doar de aprobarea de la imigrări.
Pentru că nu există ambasadă a României în Coasta de Fildeș, mama a trebuit să mă trimită în Senegal, pentru a primi viza.
S-a rezolvat totul după 8-9 luni. Simt că ar fi trebuit să o obțin mai repede, pentru că era doar o ștampilă.
Perioada petrecută de el în România poate reprezenta rampa de lansare pentru cariera sa
Spun cu toată sinceritatea: sunt foarte recunoscător pentru încrederea acordată de antrenorul Andrei Nemțescu, iar eu o voi răsplăti în teren.
Eu am un singur obiectiv: vreau să ajung fotbalist profesionist. Vreau să joc și muncesc asta. Staff-ul mi-a dat această șansă, de a-mi demonstra valoarea, că merit să port tricoul echipei. Încerc mereu să-mi arat talentul, la fiecare antrenament.
Uneori trebuie să accepți că lucrurile nu merg mereu numai bine. Eu am încredere în timp. Am credință în Dumnezeu. Știu că totul va fi bine, chiar dacă nu aleg eu când”, a povestit Aboubacar Campaore prin intermediul paginii de Facebook a celor de la Dunărea Giurgiu, citat de golazo.ro.
