România a trecut cu 3-0 de Ucraina în primul meci de la Euro 2024. Stanciu, Răzvn Marin și Drăguș au răpus un adversar prăbușit sub propriile emoții și durere. Cu trei puncte asigurate, calculele de calificare arată că avem șanse fantastice să mergem mai departe măcar de pe locul 3! Dar, de-acum, vrem mai mult cu Belgia și Slovacia
Românii s-au reunit sub steagul fotbalului din toate colțurile Europei
Devreme, în Marienplatz, inima capitalei bavareze, piața e inundată de sute de tricouri galbene. Sunt români veniți din te miri ce colț al Europei, reuniți sub steagul fotbalului din setea de a vedea din nou echipa națională a României contând într-un turneu final. Oameni sosiți de la Arad, Babadag, Suceava sau Oravița, de pe câmpurile sau șantierele Spaniei sau Italiei, din suburbiile Londrei sau muncitorescului Birmingham, din nordicele porturi ale Germaniei sau din birourile sofisticate pariziene sau scandinave. Pe toți, pălmași, truditori sau șefi de companii mici-mari, îi unește aici ritmul trepidant al unei inimi care-și dorește un singur lucru: o reprezentativă de care să se simtă, în fine, mândri!
Scenetele de pe turnul Primăriei și sonorul cu ”România, ale, ale”
E ora prânzului și, în turnul Primăriei, celebrul Glockenspiel, ceasul cu scenete însoțite de sunetul a 43 de clopote, își pornește obișnuita reprezentație veche de 116 ani.
Personajele acționate mecanic spun povestea căsătoriei ducelui Wilhelm al V-lea cu Renata de Lorena în 1568 și, un palier mai jos, ”dansul ciobanilor”, festivitatea care a marcat ieșirea din vremea ciumei.
Sub aceste spectacole faimoase și simpatice, oaspeții se distrează, beau bere și cântă ”Hai, România, ale, ale” pe locul în care Orașul Vechi s-a ridicat pe ruinele unei vechi mănăstiri benedictine.
Fluviul galben ocupă capitala Bavariei
Mai departe, șoselele, autobuzele și metrourile spre ”Fussball Arena”, denumirea de Euro a lui ”Allianz”, aduc un fluviu colorat în galben spre reîntâlnirea cu emoția unui Euro de care ne-a fost tare dor. Sunt tot românii, n-ai cum să-i confunzi cu ”galbenii” ucraineni, fiindcă tricolorul e pe fulare, pe eșarfe, desenat pe obraji sau pe frunte.
Iar stadionul, cu 2-3 ore înaintea startului, pulsează deja românește. Familii cu copii, tineri, bătrâni, sunt acolo, gata să se conecteze la emoția debutului României la Euro 2024. Când băieții apar pe teren la recunoașterea gazonului, vocile lor umplu ecoul unui stadion stratosferic, iar jucătorii își fac selfie cu tribunele în spate.
Optimism imens din Japonia!
La centrul media, Kazu Hirachi, un jurnalist japonez de la cel mai mare cotidian al planetei, ”Yomiuri Shimbun”, îmi spune că a venit special de la Paris, via Berlin, să relateze România – Ucraina.
Ținta e emoția din jurul războiului, dar intuiția îi șoptește că România va da, de fapt, lovitura. E și sentimental, pentru că a studiat șase luni la Cluj în urmă cu două decenii întru-un proiect de științe politice și istorie după căderea comunismului în Europa de Est. Vorbește despre Generația de Aur ori despre naționala de azi cu fervoarea unui suporter român!
Iar pe gazon, România pornește în scurt timp confruntarea cu Ucraina în stil de haită. Aproape că nu-ți vine să crezi că Florinel Coman respinge un balon de la marginea propriului careu, iar Drăguș blochează un corner al Ucrainei de la prima bară!
Suferință jumătate de ceas și o strălucire a lui Stanciu
Pentru noi sunt critice primele 25-28 de minute, când absorbim cu efort, curaj și suferință o presiune adversă evident crescândă. Și de calitate!
Dar greșeala lui Lunin, omul lui Real Madrid, cu o degajare neglijentă, îl activează pe Man. O recuperare, o pasă spre un culoar liber către Stanciu și o finalizare galatică a lui Nicușor, direct sub bară! Poftiți gol de generic, să curgă titlurile în presa internațională despre această Românie pe care nimeni n-a băgat-o deocamdată în seamă. Și poate că a fost mai bine așa, pentru moment!
Dansul lui Drăguș pe linia de ofsaid
Iar apoi, după pauză, cu același stil speculant, tabela alunecă spre un miraculos 3-0! E corect oare ce scrie acolo? Cine ar fi crezut azi dimineață, sub ticăitul de la Glockenspiel, că România va defila în stil de mare echipă în fața unor tipi prețioși de la Real Madrid, Arsenal, Valencia sau Girona?
Răzvan Marin și Drăguș au desăvârșit prima apariție de la Euro, punând la respect o națională a Ucrainei prăbușită sub apăsarea propriilor emoții și dureri. Iar golul lui Drăguș, ce mișcare! Un ”dans” perfect pe linia de ofsaid, un balet inteligent înapoi-înainte cât să evite situația de afară din joc la pasa lui Man! Șefii lui Trabzon trebuie că tocmai își freacă mâinile că l-au recrutat pe Denis pericol public înaintea turneului final!
Puneți golurile românilor pe scenetele din Glockenspiel!
E gata! ”Deșteaptă-te, române!” se aude din nou în tribune în ultimele 10 minute, când Ucraina caută măcar golul de onoare în fața unei defensive care-și păstrează însă soliditatea din preliminarii.
Se termină și, Doamne-ajută!, cu trei puncte după primul meci și 3-0 la activ, suntem aproape 75% calificați, măcar de pe locul trei, dacă nu cumva cu Belgia și Slovacia ne vom topi peste noapte și vom rămâne la același nivel.
Fluviul galben se poate muta de-acum în sens invers, spre Fan Zone-ul din OlympiaPark și spre Marienplatz, unde, la ora 17, la ultima reprezentație a zilei, Glockenspiel ar trebui să înlocuiască scena nunții princiare cu o simulare a golurilor lui Stanciu, Răzvan Marin și Drăguș.
Asta în timp ce jos, în baruri și în piață, berea va curge valuri, se va cânta neobosit ”România, România!”, iar lacrimile vor șiroi și ele pentru că am redescoperit mândria de a fi români. Să bată clopotele!
